Revolta bunului simț (I)

„Sămânţa, din care a răsărit acest

popor, e nobilă, şi poporul nu va pieri

decât atunci când ROMÂNII vor uita de

nobleţea seminţiei lor.”

Mihai Eminescu

În aceste ultime zile poporul român reușește să participe activ în scrierea istoriei sale. Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 cu o prezență la vot de 39% introduce România într-o logică mondială caracterizată de o apatie generalizată față de elitele alese prin procedee pseudo-democratice.

Dacă regimurile totalitare limitau circulația cetățenilor și singurele schimbări puteau fi produse din interior, globalizarea a făcut ca oamenii să își poate rezolva problemele prin migrație. Fie probleme economice sau de ordin valoric migrația oferea soluții temporare pentru acestea.

Prezența scăzută la alegeri a mai fost cauzată și de clivajul dintre elitele conducătoare și votanți. Acest clivaj a fost accentuat și de societatea informațională în care trăim care a început să prezinte realitatea paralelă în care elitele și acoliții lor locuiesc. Domenii intinse pe hectare, vile donate de către părinți sau construite din salarii de bugetari, mașini de sute de mii de euro, shoppingul în marile orașe ale lumii și beizadele care epatau prin dispreț față de cetățenii guvernați au umplut încet paharul revoltei.

O vorbă veche spune că dacă vrei să vezi ce fel de om este, dă-i puterea. Cele 45% de procente câștigate de Partidul Social Democrat i-a făcut pe aceștia să creadă că pot ataca un fundament moral pe care se află poporul. Ordonanța nr. 13 din 2017 semnată pe furiș la ceas de noapte, care reușea să creeze o justiție duplicitară, a reușit să scoată în acea seară câteva mii de persoane la miezul nopții în fața Guvernului.

Bula realității paralele în care trăiesc aceste elite le face imposibil să înțeleagă cum de poporul român are forța să se revolte cu atâta bun simț. De obicei omul când vorbește folosește imagini din propriul spectru mental, iar faptul că poporul nu s-a mulțumit cu beneficiile aduse de planul de guvernare ci cere valori îi descumpănește ce cei ce credeau că țin poporul de căpăstru.

Bonomitatea acestui neam, cauzată de amplasarea sa multimilenară în această vatră, l-a făcut se creeze o mișcare ce este privită cu respect de media mondială. Cu toate că s-a încercat intimidarea protestatarilor cu violențe și scoaterea galeriilor de fotbal drept țapi ispășitori, informațiile ulterioare au demonstrat că violențele au avut alte origini. Acum serviciile de forță și informații au misiunea de a identifica cine a comandat violențele organizate și cine dorește destabilizarea țării. 

Românii au manifestat cu inteligență, cu umor și chiar autoironie spre perplexitatea celor vizați. Românii au cerut dreptate, românii au manifestat pentru cinste, românii au ieșit din casă pentru ca să poată rămâne într-o Românie care să îi reprezinte, iar României de mâine îi sunt specifice cum erau lăsate piețele după protest.

Acest protest a identificat și noi forme de manifestare. Afacerile locale au venit în susținerea prin produsele pe care le oferă. S-au oferit locuri gratuite de cazare pentru protestatari, pizza sau ceai, transport gratuit în taxiuri, servicii de listare sau chiar accesul gratuit la toaletă lângă Piața Victoriei. Totodată în timpul zilei unii antreprenori își mutaseră biroul chiar în piață, iar în timpul nopții pereții clădirilor din piață erau luminați de lasere și proiecții video. 

Forța acestui protest este că a scos din casă români care gândesc la fel, iar românii au ieșit pentru valori. Ei au ieșit împotriva liderilor care îi considerau vasali. Eu au ieșit în căutarea liderilor care să îi inspire...

În articolele următoare vom aborda rolul Republicii Moldova în ecuația mișcărilor sociale din România, lecții învățate pentru diferite spectre de populație și nu numai... iar între timp: