Blog de analiză și idei: Catedrala ortodoxă Sf. Alexandru și Nicolae din Sulina

Aceasta este ctitoria regelui Carol I al României.
În timpul războiului de independență din 1877 pe front se săvârșeau în fiecare zi slujbe pentru obținerea victoriei. În ziua Sfântului Alexandru armata română a câștigat reduta Grivița, fapt pentru care s-a hotărât construirea unei biserici cu hramul Sf. Alexandru în Dobrogea.
În anul 1907 pr. Ioan Gheorghiu din Sulina câștigă locul I la concursul de coruri bisericești și este primit de Regele Carol I. Cu această ocazie amintește Majestății Sale promisiunea făcută pentru a ridica o biserică în Dobrogea.
Regele dorea să construiască două Catedrale:
una la izvoarele Dunării (de unde provine familia regală) și una la vărsarea Dunării în Marea Neagră.
Astfel în anul 1909 se sfințește locul, iar în 1910 încep lucrările după planurile arhitectului I.C Mihăilescu. Până în 1912 se realizează construcția la roșu. Lucrările se opresc datorită situației politice. În anul 1913 începe războiul balcanic, în 1914 Regele Carol I moare, iar în 1916 România intră în primul război mondial.
După război este invitat la Sulina Regele Carol II. Acessta vine în 1932 și hotărăște continuarea lucrărilor. Astfel se realizează exteriorul bisericii de o frumusețe rară: mozaicurile din piatră de Veneția și sfinții în mozaic.
În 1937 se montează ușile de aramă, apoi se opresc din nou lucrările.
Armata germană a folosit biserica neterminată drept depozit de armament și muniție, lucru pentru care artileria sovietică de pe Marea Neagră a încercat să o distrugă, dar nu a reușit.
După al II-lea război mondial autoritățile au folosit biserica drept depozit de materiale de construcție.
Terminarea lucrărilor a fost determinată de un dezastru natural: inundațiile din anii 1970, când Sulina a fost grav afectată.
Autoritățile au decis realizarea unor diguri de protecție, o lucrare grea și costisitoare. După finalizarea lucrărilor a fost invitată o echipă de specialiști olandezi, între 13-16 mai 1975, care să aprecieze eforturile depuse. În fruntea delegației olandeze s-a aflat Regina Iuliana. Aceasta a cerut să intre la Sulina în biserica ctitorită de Carol I, rudă a sa. Astfel s-au continuat lucrările de pictură de către prof. Gheorghe Răducanu din București între anii 1976-1982.
Două obiecte deosebite împodobesc această biserică: catapeteasma și scaunul arhieresc. Acest scaun arhieresc este de fapt tronul domnitorului Alexandru Ioan Cuza după unirea Principatelor Române din 1859.
Preoții Ene Nichifor și Maria Vasile împreună cu dl. epitrop Iacovici Dumitru au supravegheat lucrările realizate pe cheltuiala locuitorilor orașului Sulina.
Pe 5 septembrie 1982 IPS Antim Nica sfințește biserica, numită și Catedrala Deltei Dunării. Clopotele au fost turnate în șantierul naval de la Sulina în 1980.
În curtea catedralei se află înmormântat preotul Andreescu Vasile, care a slujit între anii 1939-1968 în parohia Sulina.
Hramul: Sinții Ierarhi Nicolae și Alexandru. Ocrotitorul celor care călătoresc pe apă este Sf. Nicolae, motiv pentru care în Sulina patru biserici din cinci au hramul Sf. Nicolae: Catedrala, biserica veche românească, biserica greacă și cea catolică.