La 1 Decembrie ne este unirea

Toți cei care împart idealurile românești sunt rugați să afișeze anunțul pentru a putea celebra 91 de ani de la Marea Unire împreună la Chișinău! Afișați-l în școli și universități și nu uitați: ne vedem pe data de 1 decembrie ora 15.00 la Universiatatea Ion Creangă. Unirea se realizează mai întâi prin oameni.

Rapidshare - linkul pentru a copia anunțul cu o rezoluție mai bună, puteți cere imaginea și pe mail de la spirit.romanesc.md@gmail.com

”Unirea și unimea națională sunt bunuri mari, importante și însuflețitoare, care nu cer decât voința tare de a fi și a rămâne un singur popor.”
George Barit

Ne trădăm strămoșii moldoveni?

Recent grupul de inițiativă ”Spirit Românesc” a organizat o acțiune pentru a comemora 9 ani de la trecerea în neființă a lui Gheorghe Ghimpu, la care am participat și eu. A fost profund impresionat că unele persoane chair se arătau interesate de fluturașii noștri, alții felicitându-ne pentru campania noastră.
Mă aprpoii de un domn (nu acel din imagine) cu părul ca neaua, ochi albaștri și îi întind un fluturaș. La care domnul în limba rusă mă întreabă cine a fost acesta. Am încercat să-i explic în română și văzând că nu înțelege nimic am trecut la modesta mea rusă. Ascultând de la mine cine a fost Gheorghe Ghimpu domnul spune că trebuie să am verticalitate și să nu fac jocul altora. El: ”Acum o să vă uniți cu România și o să deveniți români, astfel vă ve-ți trăda strămoșii voștri moldoveni”. Aș fi vrut să-i explic istoria și cine suntem noi, dar el satisfăcut că m-a convins a plecat. Cine o să-i explice lui că moldovean este un nume regional al românilor, nume ce vine de la râul Moldova.
Alt cazuri din aceiași zi.
Un prieten întinde un flurutaș, la care un tânăr cu fular cu ”Spartak” spune în limba rusă ”bagăți-o în dos”, apoi dispare. Alt domn îmbrăcat foarte elegant trage o înjurătură în rusă, în timp ce se îndepărta. Se pare că unii turbă că tânăra generație își ridică fruntea, că a trecut perioada ”sovietelor” unde exista o singură clasă favorizată cea a veneticilor de peste mări și țări.

Tot mai des mă conving că astfel de subiecți sunt foare prost informați și nu pot purta o discuție. Cred că au dreptate deoarece își spun doar ei părerea, iar când cineva încearcă să îi contrazică pleacă.
Este timpul să nu mai tăcem și oriunde vedem prostia și nedreptatea să o dăm de gol. Doar așa o să schimbăm lucrurile. Împrumutând un slogan PROTV ”revoluția se începe cu tine” fiecare să știe că de noi depinde viitorul și prin fiecare lucru îl înfluiențăm...


Detalii despre campania de informare puteți găsi aici.

Fotografii superbe din satelit

Luminile orașelor


Great Piramid, Giza, Egipt


Fluviul Nil


Muntele St. Helen, Washington


Insulile Maldive






















Grand Canyon


















Tsunami lovind Sri Lanka 2004











Cascada Niagara








Ground Zero, New York

A murit Gheorghe Dinică

Actorul s-a stins din viaţă la spitalul Floreasca.

Aseară, Gheorghe Dinică a fost operat, dar dimineaţă starea i s-a înrăutăţit.

Gheorge Dinică a fost internat în spital pe 22 octombrie, la terapie intensivă, cu stare generală alterată. A fost intubat şi dializat. În primă fază, el a avut o infecţie la plămânul stâng, care s-a extins şi la cel drept, actorul fiind diagnosticat cu bronho-pneumonie. Afecţiunea s-a complicat.

Gheorghe Dinică s-a născut la Bucureşti pe 1 ianuarie 1934 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale (1961).

Video
Cine a fost Gheorghe Dinică?

Vrem TVR Chișinău!

Preluați banerul pe blogurile voastre ca astfel să sensibilizăm autoritățile de pe ambele maluri ale Prutul asupra necesității deschiderii unui studio teritorial al TVR la Chișinau și preluare de catre firmele de cablu din Republica Moldova și retransmiterea tuturor canaleor TVR în stânga Prutului, că romani suntem cu toții și avem aceleași drepturi la libera informare și știri nepărtinitoare și de calitate.
Cei din România au nevoie să afle că aici nu au loc doar 7 aprilii, grenade explodate și atacuri rasiste rusești.

67 ani de la inaugurarea ”Turnului dezrobirii Basarabiei”

În cinstea eliberării Basarabiei de sub ocupanții sovietici de către trupele româno-germane, în anul 1941, a fost ridicat un măreț monument lângă Chișinău. A fost înălțat pe moșia satului Ghidighici, la câțiva kilometri de capitala Basarabiei, în vara lui 1942, pe o colină de unde mareșalul Ion Antonescu a condus luptele pentru eliberarea orașului Chișinău, la mijlocul lunii iunie 1941.
Turnul a fost ridicat în afara orașului, în partea NV, pe o înălțime dominatoare, spre gara Ghidighici, iar piatra de construcție a fost adusă din imediata apropiere, unde uriașe cariere de piatră stau la îndemână.
Piatra era de bună calitate, destul de dură, bună pentru construcții, pentru șosele, pentru var etc.
De pe această colină se vedeau bine satele din jur: Durlești, Ghidighici, Buiucani, Petricani și șesul Bâcului spre gara Visterniceni, lângă Chișinău. Într-un răstimp de aproximativ 2 luni de zile și ceva, construcția a fost gata (august-octombrie) la ea lucrând 500 de muncitori.
Concepția arhitecturală a fost încredințată arhitectului Octav Doicescu, șef de lucrări fiind Soare Stoian.
Ansamblul construcției a fost ridicat pe o platformă plană de 50 de metri și înaltă de la pământ de cca 2 metri, și era format din trei părți:
- Turnul-care era partea principală
- Propilee (colonade) din stâlpi de piatră, pe partea din dreapta turnului
TURNUL, având forma pătrată, avea latura de 10-11 metri, iar înălțimea de 30 de metri. Pe fețele laterale erau încrustate steme din marmură reprezentând România, Moldova lui Ștefan cel Mare, Basarabia, județele. La intrarea în turn, deasupra era un basorelief în piatră, reprezentând o imagine din Columna lui Traian: împăratul Traian și generalii din suita sa. Aici erau înscrise cuvintele mareșalului: ”Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem”.
Intrând în interiorul Turnului, vizitatorul urca pe o scară helicoidală care avea 6 palere-balcoane pentru odihnă, de pe care se vedeau fresce din istoria poporului român pe o pânză în jur, acestea urmând a fi dăinuite în piatră. Mai sus, scara ducea la o cameră de reculegere pentru cei care au căzut în luptele pentru eliberarea Basarabiei.
Sus de tot era o suprafață cu harta României în relief, din marmură și granit, cu scene din luptele pentru eliberarea acestei provincii răsăritene. Împrejur era prispă de beton de pe care vizitatorii priveau, și o piatră dreptunghiulară pe care se putea sta.
Partea finală a Turnului, sus, era crenelată, iar steagul tricolor al țării fâlfâia în bătaia vântului. O încântătoare priveliște se vedea de sus spre împrejurimi, iar pe timp frumos se vedea până la Nistru.


Blocul masiv de piatră, de cca 10 metri înălțime, - pisania - era în fața Turnului, și avea înscrise următoarele cuvinte:
”S-a înălțat acest Turn al dezrobirii Basarabiei subt domnia regelui Mihai I, conducător al Statului fiind mareșalul Ion Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri fiind dl profesor Mihai Antonescu, guvernator al Basarabiei - general C. Voiculescu. Construit pe locul de unde mareșalul Ion Antonescu, comandant de căpetenie al armatelor germano-române, în ziua de 15 iulie 1941, a urmărit și a condus operațiile pentru eliberarea orașului Chișinău”. Apoi, Turnul Dezrobirii:
- simbol al faptelor glorioase de armele armatelor române, și
- strajă neclintită a drepturilor noastre pentru acest pâmânt este predestinat să servească generațiilor viitoare ca:
- loc de reculegere,
- înălțare morală și
- mândrie națională. septembrie 1942
Inaugurarea a fost făcută la 1 noiembrie 1942, ziua în care, dimineața, a fost sfințită catedrala (după reparații) și defilarea militară, iar după amiază vizita Guvernului și a altor oficialități la monument. Slujba religioasă a fost condusă de arhiepiscopul Efrem Enăchescu având un sobor de preoți, după care a luat cuvântul generalul C.Voiculescu, guvernatorul Basarabiei, și Mihai Antonescu, vicepreședinte al Consiliului de miniștri, fiind de față Guvernul țării, regele Mihai I și mama sa, Elena.

Dar, după 2 ani, monumentul a fost distrus, căci u revenit sovieticii după 1944. Nu a fost timp suficient ca opinia publică românească să cunoască măreția acestui monument de la Ghidighici.
Ca participant la evenimentele pentru ”Serbările Dezrobirii” și martor la ridicarea impresionantului monument al dezrobirii Basarabiei, prof. Vlad DUMBRAVĂ zice: Cu adâncă plecăciune să cinstim totdeauna memoria celor căzuți pentru întregirea Patriei și Neamului nostru...